Archive for Octombrie, 2011

steaua venus…

Joi, Octombrie 27th, 2011

…azi dacă e-armonie a Lumii
Ecleziastul să tacă!
Venus e-afdîncul genunii din suflet
Iar omul de rînd este-un înger căzut…

E Garcia Lorca. Frumos, dar nu numai. E şi adevăr în aceste linii; adevăr care se pierde la traducerea în proză.
Iată ce înseamnă să fii poet! Iatăo poezia!
De Venus, Venera, adică Luceafărul e vorba. O planetă cu un comportament diferit, o proscrisă întrun fel. Iată că poetul o reabilitează. Tot aşa ceva a făcut şi Mi Emi mai devreme. Este în fond reabilitarea «genunii» din noi, oamenii de rînd, care insistăm în a fi oameni, care nu ne declarăm viermi iresponsabili.
Venus e legată de numărul 5 şi steaua respectivă — un simbol proscris de la o vreme pă Plai. Nu însă şi în matematici. De număr e legată secţiunea de aur, dar şi nişte formule cu totul remarcabile ale matematicianului indus Ramanujan. Şi curios lucru: acesta declara că toată informaţia o primeşte în somn de la o zeiţă.
Dar, după obicei, trec la cu totul altceva. La berbecii noştri, cum se zice. La N. Dabija, carele a tradus pe la 1974, din spaniolă /!/ , pe Lorca în moldovenească. La acel moment existau traduceri în română, două cel puţin… Asta-s generalităţi şi cu traduceri de acest gen s-au ocupat mulţi. Igor Creţu — excepţie!
Minunea constă în faptul că Dabija nu s-a contaminat de poezia adevărată. După acest contact cu Federico a scris poezioare despre «moldoveni ce nu ştiu moldovneşte» şi altele în acelaş stil.
Mănîncă usturoi insul, vorba lui Tiorkin. (Nu tî sterva dlea zdorovia/ Ne inace jrioşi cesnoc.)
Nu s-a infectat nici de la Mi Emi. Şi continuă să fie de partea bigoteriei, care îl neagă pe Eminescu, inclusiv şi pentru Luceafăr, care este de fapt Lucifer, dar cu un alt statut. Am văzut o traducere în engleză în care aşa şi e tradus - Lucifer. ( Apropo, nu văd rostul traducerilor, în germană mai ales. )
Cam ăsta e boierescul pentru azi.
Iurie Ţurcanu

PiS. Am reprodus după memorie o parte a poeziei; dacă cineva o are la îndemînă rog să o posteze.

ed-ul ispăşitor

Luni, Octombrie 24th, 2011

Este vorba de Edu-ard Baghirov desigur. Nu a reuşit cineva să facă din el ţap ispăşitor. Şi toată pălăvrăgeala /pl-istă mai ales/ ne arată o dată în plus cine suntem, pe cine avem în fruntea noastră. În limbajul meu Baghirov nu ne-a făcut de ocară; el ne-a developat sub toate aspectele. A avut omul o misiune şi a realizato cu brio.
Revin la berbecii noştri, ţapul fiind oricum scăpat, adică trimis acasă, nu pe pustii ca în vechime.
Cazul 7 aprilie rămînînd neelucidat provoacă alte cazuri, precum cel cu Ed-ul. Şi nu e vorba de lipsa de voinţă; chiar din contră este voinţa comună a clasei politice în ansamblu de a ascunde adevărul. Şi e interesul ghimpilor în primul rînd de a uita acea zi şi sacrificiul prin care s-au înălţat odată în plus. Or, primul vinovat /moral, dar şi penal/ este edilul de atunci şi /vai!/ de acum al capitaliei – Dorică-frunte mică.
De aici vine şi manifestarea lor faţă de aventurierul rus. Este un rîs, zice Dorică. A vrut să zică mrazi dar nu cunoaşte echivalentul în romînă. Ba, nenicule. Ne-a făcut pe noi de rîs, mai ales pe SIS-ul vostru, care şi-a dovedit incopetenţa, dar şi servitutea.
A fost developată şi presa noastră „liberă şi independentă”, vel gazetarii noştri, N. Negru de pildă. Dacă Baghirov ne-a făcut revoluţia, apoi cît costă opul despre revoluţia Twitter?!
Nu am fost informaţi: Ed-ul a participat şi la dezordini, sau numai pe INTERNET a activat?
În primul caz de ce nu e luată la bani mărunţi tovarăşa sa Nataşea Morari /tot atît de a noasră ca şi Ed/, care a şi dat numele revoluţiei – de mărar.
Totală confuzie în această geamahirie.
Şi dacă E. Bag nu a devenit ţap ispăşitor pentru prostia moldo la vîrf, apoi, noi, moldovenii am rămas kozioli, folosind limbajul domino.
Şi cei mai sunt livăralii.
Iurie Ţurcanu

puţină geopolitică

Vineri, Octombrie 21st, 2011

Se teoretizează mult la temă. De regulă cu rezultatul minor: suntem mici şi slabi, insemnifianţi. Alţii fac jocul, nouă nu ne rămîne decît să ne conformăm, să balansăm între leii geopolitici. Sau să o facem pe măscăricii…
Adevărul e că la acest moment avem o mare valoare în competiţia SUA-F Rusă. De noi depinde configuraţia zonelor de influienţă, noi determinăm înclinarea balanţei. Realmente lucrurile se vor hotărî fără noi, dar în aşa caz nu vom avea nici glas, nici parte. Vom primi ceva resturi, vom fi o dată în plus eliberaţi sau ocupaţi. Şi alţii vor decide viitorul nostru.
Este un moment de vîrf al istoriei mondiale acest timp. Şi, haideţi să fim oameni, bărbaţi. Şi să facem o alegere corectă, reieşind din realităţi şi perspective.
Mîne nu vom mai avea aşa o şansă!
Iurie Ţurcanu

PiS. Fantezie, fantezie… Aceste rînduri au fost scrise, nu şi publicate la anno 2008, pe cînd eram şi eu gazetar la cea mai liberă şi independentă gazetă /ŢARA MOLDOVEI/.
După 7 aprilie 2009 lucrurile s-au schimbat. De fapt a demarat scenariul de reintegrare în zona rusească.
Pe de o parte UE nu prea ne doreşte, pe de alta F. Rusă ne revendică. Nu e greu de calculat care va fi finalul.
Asta e! Din păcate. Din păcatele celora care ne-au condus de la 1990 încoace.

tupeul consilierului

Marţi, Octombrie 18th, 2011

Tot în baza Arena FM mă expun şi azi. Este vorba de valetul ministrulu Focşa, actorul Agriş, Dima îmi pare.
Iarăşi am fost atent, fiindcă observasei incultura ministrului şi eram curios să o aflu pe cea a consilierului. La o adică puteam reieşi şi din consideraţii genetale: „cum e turcul şi kistolul” etc.
Am înţeles că Agriş este creatorul unui monospectacol mai deosebit. Hitler in love. Titllul mai mult decît incitant…
Situaţia se complică prin faptul că dl nu ne consideră demni pe noi, cei de la Chişinău, de un aşa spectacol, deci nu pot face o analiză. Dar modul în care a motivat este interesant şi este subiectul meu.
Dar mai întîi opinia mea: nu prezintă şoul la Chişinău pentru a nu-l compromite pă şef. Nici opoziţia, nici colegii din AIE nu ar fi scăpat ocazia.
Agrişul încearcă să ne prostească cu formule gen: „politicul nu are loc în cultură”, dar nici relaţia religie-politică nu e bună.
Ca idee merge. Fiindcă din unghiul meu orice idee este bună în sfera respectivă.
Dar omul e artist şi politician, deci îmbină aceste sfere în propria persoană. Şi cum poţi face separarea? Ar fi o castrare…
Omul nostru politic nu înţelege un banal adevăr. Individul, cetăţeanul e părtaş la toate sferele vieţii publice: Religie, Ştiinţă, Cultură, Economie,Politică. Şi aşa cum insul e un întreg, tot aşa şi percepţia sa a acestei lumi e integră, cu toate aspectele ei.
Altceva e că sferele trebuie bine armonizate. Şi la noi nici nu se încearcă aşa ceva…
O face pă originalul Dima. Cică a mers şi pe la arhive. Chiar ne are de proşti; tot ce se putea scoate de acolo la temă a fost scos demult.
Şi comportamentul sexual al furerului nu a fost niciodată un secret.
Şi dă dovadă de o totală neînţelegere a personajului. A mers omul şi la psihiatrie, a observat diferiţi pacienţi.
La Bibliotecă, musiu, trebuia să mergi!
Or, această idee a unui Hitler bolnav este aberantă. Şi este depăşită nu doar în Europa, dar şi în Rusia.
În concluzie. Ascultîndu-l pe acest consilier al ministrului, nu mă mai miră gradul de incultură a ministrului.
Iurie Ţurcanu
PiS. Hitler de asemeni zicea că poporul german nu-l merită. S-o molipsit Agrişul nostru de grandomanie.
PiiS. Tocmai am avut festival pentru monospectacole, o ocazie potrivită pentru a ne demonstra valoarea.
PiiiS. Hitler era membru al unei societăţi secrete. Şi ducea o viaţă de ascet: nu consuma alcool, tabac, carne. Nu ştiu dacă şi comportamentul său sexual era modificat din aceleaişi considerente.
PiiiiS. Să fiu înţeles corect: nu fac apologia lui A. Hitler. Este adevărul istoric în cauză.

trăiască cîrnaţ-vodă!

Duminică, Octombrie 16th, 2011

După Papură-vodă, Ciubăr-vodă am fost fericiţi şi cu un Ghimpu-vodă. Dar vorba Allo4căi /Pugaciova/ “To li eşcio budet, oi-oi-oi?”.
Ascult Arena.md şi am fost tare fericit o vreme: ştiri, inclusiv de la România Actualităţi, personalitaţi notorii.
Dar a apărut şi reversul. Am mai multe exemple, rămîn la unul.
Kîrnaţul Teo avea dosar la mine /deschis prin 2007/ şi am ciulit bine urechia cînd s-a anunţat un interviu cu el. Şi nu regret. Dosarul e ca şi închis, dovezi nu mai sunt necesare pentru concluzia ce o aveam demult.
A spus şi lucruri banale pentru un livăral: e mare unionist şi crede că odată şi odată…
Dar pe de altă parte, întrebat despre visul său de vîrf, a răspuns fără tăgadă: vreau preşedintele ţărişoarei /a cărei desfiinţare o doresc/ să fiu! Situaţia poate fi caracterizată şi în termeni medicali, de… Nu este însă specialitatea mea. Eu constat doar acest paradox livăral: pe de o parte mari unionişti, pă de alta ohotnici la guvernarea Moldovei. Dezlegarea e simplă. Mint inşii: unirea e nadă electorală, reală este pohta de putere, aducătoare de privilegii.
Şi culmea prostiei! Întrebat dacă are fobii a răspuns pozitiv. Ca să vezi, este omul cu mare frică de Dumnezeu. Dovadă a gradului său de spiritualitate, de mers la biserică, dar şi a gradului de educaţie am zice.
Dar recunosc: nu e vina diferitor feluri de cărnaţ că se vor la suprafaţa acestor ape tulburi. Este vorba de lipsa societăţii civile, care să ceară de la toţi pretendenţii la titluri, fotolii etc decenţă, profesionalism şi verticalitate. Kîrnaţul e bun, că-i de-l nostru, de casă. Şi încerce cineva să-l atingă! Asta e psihologia indusă 20 de ani pă Plai. “Ai noştri” – ca soţia Gezarului! De aceea şi vor fi scoşi din joc.
Cu ce vom rămîne noi?
Iurie Ţurcanu

trei teme

Sâmbătă, Octombrie 8th, 2011

1) Adevăratul tandem.
Este nu Putin-Medvedev, ci Putin-Kiril. Se face multă logoree la temă, dar adevărul se scapă. Ruşii nu revin la USSR. Din 1991 Imperiul îşi revine la forma clasică de Imperiu Rus cu autocraţie şi BO Rusă subordonată acesteia.
În context vizita lu Kiril este de referinţă, cu urmări de durată, profunde
Cine va avea onoarea să-i pupe mîna? Cu cine va vorbi în patru ochi etc? Ca de obicei mişcările vor fi în culise. Pentru publicul mai mult sau mai puţin bigot — o slujbă la aer liber. Şi rece. De parcă a adus miază-noaptea cu el, preasfîntul Rusiei.
Dacă vreţi vom avea o adevărată Marwe adunare naţională. Unii vor înţelege: mişcările lui Pasat nu au fost aşa de flori de cuc. A fost o repetiţie a ceea ce vom avea acum.
2) Bîlbîială în duet.
Că se bîlbîe pe la radio şi TV Negru în tandem cu Bogatu e lucru ştiut cu care lumea s-a deprins. Fiindcă nu mai sunt luaţi în serios. Dar şi în foaia Jurnal se bîlbăie. Ambii vorbesc despre un nou partid unionist. Există o asemeni idee, ar zice clasicul.
Nu îi este ruşăne fundaşului Bogat, care a stat la cel mai unionist fund pă post de ideolog să mai vorbească de unire. Sub fundul şefului actual al său /V. Butnaru/!
Mă miră mai ales N. Negru şi-i regret căderea în cloaca massmediocrităţii noastre. Dar ă cititorul e bun! Nu observă că i se dau vorbe, vorbe, vorbe. Că nu e analiză, nu-i politică în toată scriitura de la Jurnal /dar şi Tîmpul/.
În numărul de vinerea trecută N.N. vorbeşte de prăbuşirea UE. Înţelegem, a vrut să zică US. De ce nu a corectat? Este o gafă vizibilă, mai greu e să dovedeşti că toată anal-iza lor e de rahat. Dar aşa este.
3) I. Muruianu — corigent la zoologie. Din cîte ştiu eu / se zice în popor/ cînii turbaţi nu latră. Ei pur şi simplu muşcă. Căţeii şi căţeluşele din presa noastră mai mult latră, dau laba în care li se pune ceva şi dau mulţumiţi din coadă; ele mai ales.
Iurie Ţurcanu